EXCLUSIV| Virgil Popescu, la audierea în cazul Romarm: ”Gabriel Țuțu mi-a zis că instalase o linie video. Materialele, șterse după o «pană de curent»”

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a spus procurorilor DNA, la audierile din 7 martie în dosarul Romarm, tot ce știa legat de ceea ce se întâmpla, în primele luni de pandemie, când era ministru al Economiei, cu producția de măști la Uzina de Produse Speciale (UPS) Dragomirești. Adică mai nimic. Gândul a obținut declarația de martor a fostului ministru al Economiei, care susține că, după discuţiile cu conducerea Romarm în legătură cu necesitatea achiziţionării unor linii de producere a măștilor de protecție, nu a mai fost informat despre procedurile privind încheierea contractelor de achiziţii.

Anchetatorii i-au cerut lui Virgil Popescu detalii legate de achizițiile vizate în dosarul în care procurorii îl acuză pe fostul director Romarm, Gabriel Țuțu, de abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual. Anchetatorii au vrut să afle de la fostul ministru al Economiei cum s-a ajuns la încheierea cu o asociere de firme, în condiții dezavantajoase pentru compania de stat, a celor două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție. Compania Național Romarm SA a fost prejudiciată cu 8.647.584 de lei prin achiziția acestor utilaje, a materiei prime și, ulterior, a unor piese și servicii conexe, potrivit probelor DNA.

Compania Naţională Romarm SA, înfiinţată printr-o Hotărâre din 2000, este o societate de tip holding cu capital 100% românesc, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, care este și acționar majoritar al companiei.

Virgil Popescu, deși era ministru al Economiei la momentul achiziției, a precizat, de la început, în fața procurorilor, că „nu are cunoştinţă de modul în care MApN a efectuat o achiziţie de materiale de protecţie şi dispozitive medicale în perioada stării urgenţă” din pandemia de COVID-19.

Virgil Popescu le-a mai spus procurorilor că „inculpatul Ţuţu Gabriel a fost numit în funcţia de director general conform procedurii legale prevăzute de OUG nr. 109/2011, a Consiliului de Administraţie al CN ROMARM”, și că în perioada noiembrie -decembrie 2019, nu a primit, ”direct sau indirect, de la martorii (…) sau alte persoane CV-ul sau alte documente legate de numirea directorului Ţuţu Gabriel în funcţia de director general”.

Ludovic Orban și Virgil Popescu, „induși în eroare” la vizita din aprilie 2020 la UPS Dragomirești

Virgil Popescu a rememorat în fața anchetatorilor vizita efectuată în aprilie 2020, în calitate de ministru al Economiei, alături de premier de atunci, Ludovic Orban, la UPS Dragomirești, unde, spune el, utilajele „chiar au funcționat”.

De altfel, Ludovic Orban a fost și el audiat la DNA, în 29 martie, în dosarul Romarm. Fostul premier a fost întrebat de procurori și despre liniile de producție de la Dragomirești, iar acesta ar fi spus că a aflat de ele de la ministrul de atunci al Economiei, Virgil Popescu, și după câteva zile a văzut că aceste linii de producție funcționau.

„Au fost achiziţionate utilaje care permit producţia acestor măşti în sistem automatizat, cu o capacitate de producţie pentru măşti chirurgicale între 300 şi 350 de mii de măşti pe zi, iar pentru măştile de tip N95, după standardul european FFP3, capacitatea de producţie va fi între 70 şi 75 de mii de unităţi pe zi. Îl felicit pe ministrul Economiei, echipa Roman şi echipa de aici care s-a mişcat extrem de repede şi care, practic, va permite ca pe piaţa românească să intre astfel de produse care sunt realizate în România”, spunea la acel moment Ludovic Orban, după vizita la uzina din subordinea Companiei Naționale Romarm.

Însă, realitatea s-a dovedit a fi complet diferită de „spectacolul” pus la cale pentru vizita oficială. La momentul audierii sale, ca martor, de către DNA, Virgil Popescu a spus că implicarea sa în „succesul” anunțat de Guvern cu trei ani în urmă este extrem de modestă.

Știu că, în perioada respectivă, se discuta de posibilitatea aducerii unor astfel de produse din China şi în acele împrejurări am fost contactat de generalul Dragoş Popescu, eu recomandându-i acestuia să ia legătura cu conducerea Romarm SA, întrucât tot în acea perioadă, CN Romarm avea de adus utilaje pentru producția măștilor din acea țară. Nu am mai avut alte discuţii despre contractul încheiat de MApN în acea perioadă. Singurele discuţii sunt cele relatate de mine şi se referă la posibilitatea unor conexiuni în legătură cu transportul unor astfel de materiale din China.

După declararea pandemiei, la nivelul Guvernului s-au purtat discuţii pentru achiziţionarea unor dispozitive şi echipamente medicale necesare pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Iniţiativa achiziţionării unor linii de producţie măşti a aparţinut conducerii CN Romarm. Având în vedere propunerea formulată de inculptul Ţuţu Gabriel, am informat primul-ministru. Hotărârea de a achiziţiona astfel de utilaje pentru producţia măştilor a fost pusă în practică de CN Romarm SA.

După discuţiile purtate în legătură cu necesitatea achiziţionării acestor linii de producţie, nu am mai fost informat de procedurile privind încheierea contractelor de achiziţii. Am fost încunoştinţat despre aducerea utilajelor, care au fost instalate la UPS Dragomireşti de către Ruxandra Anghel, directorul Direcţiei de apărare din cadrul Ministerului”, scrie în declarația de martor a lui Virgil Popescu, obținută de Gândul.

Virgil Popescu: ”În prima lună de mandat, la Minister m-am întâlnit cu unul dintre fraţii Barsanti”

Virgil Popescu le-a mai spus procurorilor că el a plecat de la conducerea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în decembrie 2020 şi că nu știe ca până atunci să fi fost recepţionate şi puse în producţie acele utilaje.

”Am avut mai multe discuţii de-a lungul timpului în legătură cu punerea în funcţiune a acestor utilaje şi ştiu că a existat o discuţie cu directorul de la UPS Dragomireşti la care a participat probabil şi Ruxandra Anghel, Ţuţu Gabriel şi posibil şi alte persoane. La acea discuţie nu au participat reprezentanţii societăţii care a furnizat acele echipamente, eu nu m-am întâlnit niciodată cu aceştia, nu ştiu cine sunt aceştia.

Cred că în prima mea lună de mandat, la sediul Ministerului m-am întâlnit cu unul dintre fraţii Barsanti, nu ştiu cu care dintre aceştia, discuţie care a avut caracter oficial, acesta interesându-se de memorandumul semnat de predecesorul meu, Bădălău Niculae, în legătură cu un posibil contract pentru furnizarea de armament pentru MApN. Este singura întâlnire pe care am avut-o cu reprezentantul companiei italiene Beretta, aşa cum s-a prezentat”, le-a mai spus Virgil Popescu procurorilor DNA.

Numele fraților Barsanti apare în al doilea cap de acuzare formulat de procurori împotriva fostului director Romarm, și anume achiziția de măști neconforme. Gândul a dezvăluit, pe 31 ianuarie, imediat după reținerea lui Gabriel Țuțu în acest dosar, informații din ordonanța de reținere a lui Alex Pițurcă, fiul fostului selecționer, care a „căzut” pe telefonul unuia dintre frații Barsanti.

Șeful Romarm a „căzut” în urma informațiilor obținute de DNA la percheziția informatică a telefonului lui Andrea Barsanti

Astfel, în 10 aprilie 2020, „la sediul CN Romarm SA, a avut loc prima întâlnire între «organizatorii afacerii», Țuțu Gabriel, însoțit de Hudea Andrei Alexandru, și finanțatorii ei, Pițurcă Victor și Alexandru Victorio Pițurcă”. „Cu această ocazie au fost stablite coordonatele financiare generale ale derulării operațiunilor”, mai notează procurorii.

Așadar, DNA îi numește pe Gabriel Țuțu și Victor Pițurcă „organizatorii afacerii”. Mai departe, în peisaj apare Ionel Neacșu, directorul SC Helios Dentserv SRL, personaj ce va juca un rol-cheie în ancheta procurorilor.

Afacerea nu s-a putut face fără implicarea Interarms Impex SRL (reprezentată de Andrea și Riccardo Barsanti), firmă care a importat din China (asigurând legătura cu furnizorul) măștile destinate (prin vânzare) UM02464, din București (măști de protecție triplu-strat, trei pliuri; semi-mască FFP2 cu sau fără valvă; ochelari de tip google cu supapă; mânuși nitril nepudrate; combinezoane etc).

„SC Interarms Impex SRL se obligă să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Environmental Protection Industry Co LTD, iar SC PAV Green Energy SRL (n.r. – firma familiei Pițurcă) să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului”, notează procurorii.

Părțile au convenit și cum va fi împărțit profitul, astfel: „40% – SC Interarms Impex SRL și 60% – SC PAV Green Energy SRL”, arată procurorii.

Iar șeful Romarm a „căzut” în urma unor informații obținute de anchetatori la percheziția informatică a telefonului lui Andrea Barsanti.

La percheziția informatică efectuată de specialiștii DNA „au rezultat probe că acesta a purtat, la data de 07.10.2020, prin platforma de comunicații Whatsapp, o discuție cu fratele său, Barsanti Riccardo din care rezultă date referitoare la cuantumul anumitor sume reprezentând beneficii financiare încasate de doi din funcționarii CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500”.

Ministrul Economiei susține că „nu a fost informat” cu privire la problemele de funcționare a utilajelor

Virgil Popescu le-a mai spus anchetatorilor, în declarația de martor dată la DNA, că la discuţiile de la Ministerul Economiei cu directorul UPS Dragomireşti, nu își amintește ca, în prezenţa lui, să fi existat vreo discuţie între Gabriel Ţuţu şi vreunul din reprezentaţii care au furnizat acele echipamente pentru producţia de măşti.

În cadrul acelei întâlniri de la sediul ministerului, la care a participat şi Ţuţu Gabriel, s-a pus problema inexistenţei unui contract de prestări servicii între CN Romarm şi UPS Dragomireşti, deşi existau negocieri de mai mult timp.

Am efectuat o vizită la UPS Dragomireşti imediat după livrarea utilajelor, pentru a constatat personal dacă acestea au fost livrate, împrejurare în care am discutat cu directorul de la UPS Dragomireşti, acesta asigurându-mă că vor fi puse în funcţiune.

Ulterior, am mai participat la o vizită la UPS Dragomireşti, la care au fost prezenţi şi primul-ministru, conducerea Romarm, din câte îmi amintesc, este posibil să fi fost şi ministrul Apărării Naţionale. În acele împrejurări, directorul UPS Dragomireşti ne-a arătat că sunt funcţionale utilajele şi chiar au funcţionat”, a mai spus Virgil Popescu în declarația sa la DNA.

Mai mult, susține ministrul, au existat și discuţii în legătură cu obiectul de bază al activităţii UPS Dragomireşti, dar în timpul acestei discuţii, „directorul sau alte persoane din conducerea UPS Dragomireşti nu s-au plâns în legătură cu modul de funcţionare al acestor utilaje, nu ni s-a spus că ar fi existat probleme”.

Virgil Popescu menționează că nu știe „care a fost producţia de măşti la UPS Dragomireşti, și dacă acestea au fost valorificate ulterior”.

Virgil Popescu: ”Am dispus control la UPS Dragomireşti, dar am plecat de la minister înainte de a mi se prezenta raportul”

Întrebat dacă achiziţia liniilor de producţie a fost făcută pentru obţinerea de profit sau pentru asigurarea necesarului de măşti de la acel moment, Virgil Popescu a răspuns: „Este greu să mă pronunţ cu privire la acest aspect, întrucât nu m-am amestecat în managementul niciunei companii din cadrul ministerului”.

Am dispus efectuarea unui control la UPS Dragomireşti, acesta a fost efectuat, dar raportul nu mi-a mai fost prezentat întrucât am plecat între timp de la conducerea ministerului. Nu cunosc concluziile acestui raport. Probabil am dispus efectuarea acestui control în urma unor sesizări primite la cabinet”, a mai spus ministrul Virgil Popescu la audierea lui ca martor, în 7 martie.

Virgil Popescu a precizat și că nu i se raporta ”periodic (cu regularitate) producţia de măşti obţinute la UPS Dragomireşti”, dar ocazional îi erau semnalau ”problemele apărute la UPS Dragomireşti în legătură cu punerea în funcţiune a liniilor de producţie măşti”.

De asemenea, ministrul Virgil Popescu a spus că nu cunoaște ”niciun aspect în legătură cu valorificarea stocului de măşti”.

Înregistrările video la linia de producție de la UPS Dragomirești, șterse după o pană de curent

În ce privește motivele pentru care ar fi întârziat punerea în funcţiune a utilajelor pentru confecționarea măștilor de protecție, fostul ministru al Economiei susține că, din ce își amintește, „conducerea Romarm spunea că există o problemă cu managementul de la UPS Dragomireşti, care părea depăşit – ori nu voia să pună în funcţiune, ori trăgea de timp”.

Chiar inc. Ţuţu Gabriel mi-a spus că instalase o linie video pentru a supraveghea ce se întâmplă în secţia de producţie instalată la UPS Dragomireşti, dar materialele înregistrate au fost şterse, invocându­-se existenţa unei pene de curent”, le-a mai spune Virgil Popescu anchetatorilor.

Ministrul nu știe să se fi făcut ”presiuni” din partea fostului director general al Romarm, Gabriel Țuțu, în legătură cu încheierea şi derularea contractului de achiziţie a liniilor de producţie.

O altă „lacună” a memoriei ministrului Virgil Popescu vizează modul în care erau valorificate stocurile de măști de la UPS Dragomirești, dar și numele persoanei care coordona comitetul pentru situații de urgență de la Ministerul Economiei.

La nivelul ministerului pe care îl conduceam, exista un comitet al situaţiilor de urgenţă, şi în prezent există un astfel de comitet la nivelul ministerelor. Acesta a existat şi înainte de numirea mea la acest minister, un astfel de minister existând şi la nivelul Guvernului. Nu îmi aduc aminte cine coordona acest comitet, cine făcea parte din el”, a mai spus Virgil Popescu.

De asemenea, el le-a spus anchetatorilor că nu are cunoştinţă „ca proiectul pentru achiziţia acestor linii de producţie să fi fost prezentate la nivelul Comitetului Situaţiilor de Urgenţă” și că singurele probleme prezentate la vizita inopinată pe care a făcut-o la fabrica respectivă „au fost inexistenţa contractului de prestări servicii între Romarm şi UPS Dragomireşti”.

Și Claudiu Năsui, care a preluat mandatul Ministerului Economiei după plecarea lui Virgil Popescu, a dat explicații în dosarul Romarm instrumentat de DNA.

Acuzațiile procurorilor DNA

În ordonanța procurorilor din 30 ianuarie 2023 cu privire la acuzațiile formulate împotriva lui Gabriel Țuțu se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

„Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitate de director general al CN Romarm SA, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză (n.r. – Alexandru Pițurcă), în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).

Prin demersurile menționate, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).

Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus, introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată), sub aparența unui contract de consultanță.

În schimbul acestor «servicii», suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul MApN. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.”, arăta DNA într-un comunicat din 30 ianuarie.

Gabriel Țuțu este acuzat de: abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual.

Precizările Ministerului Economiei

Ministerul Economiei precizat, în aceeași zi în care Gabriel Țuțu era pus sub acuzare și reținut de procurorii DNA, că „autorităţile publice tutelare nu pot interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice”.

„Vă subliniem faptul că, la nivelul Romarm, se aplică prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 109/2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, care stipulează că autorităţile publice tutelare nu pot interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice. Competenţa luării deciziilor de administrare şi a deciziilor de conducere a întreprinderii publice şi răspunderea, în condiţiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administraţie şi directorilor, dacă le-au fost delegate atribuţiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere şi directoratului”, arăta atunci Ministerul Economiei.

CITEȘTE ȘI:

Cum a „căzut” șeful CN Romarm SA, Gabriel Țuțu, pe telefonul italianului Barsanti. Dovezile descoperite de procurori la percheziția informatică

FOTO-VIDEO | Șeful ROMARM, pus sub control judiciar și urmărit penal pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual

SURSE: Audierea lui Ludovic Orban la DNA ar fi fost cerută de avocații lui Gabriel Țuțu